The BrokenHeartsClub este acel moment al vietii noastre cand ne simtim inima franta. Este momentul cel mai trist, mai dureros si imposibil de suportat al existentei noastre. Este secunda cand realizezi cat de sus puteai ajunge, dar cat de mult ai putut sa cazi. Este sentimentul ca in loc de o planare usoara si feerica, te-ai ales cu o prabusire brusca si tragica.
The BrokenHeartsClub este amintirea unei iubiri sau poate doar senzatia ca aceasta exista. Este un dans trist, fara partener sau fara muzica.
The BrokenHeartsClub este tot ceea ce iubim mai mult la noi, dar nu dorim sa simtim niciodata. este sensibilitatea maxima a sufletului nostru. Este momentul in care nici macar un urlet nu ne poate descatusa de ceea ce ne apasa, atunci cand credeam ca o sa ne elibereze.
The BrokenHeartsClub este locul plin de iubire, desi tocmai lipsa iubirii ne-a aruncat in el.
The BrokenHeartsClub este locul unde toti cei ce au simtit ceea ce simt si eu acum sunt bineveniti. Aici, dragi prieteni, nu veti fi niciodata singuri. Aici ii veti gasi pe cei ce va inteleg tristetea, durerea, dezamagirea, frustrarea, indignarea sau chiar furia.
The BrokenHeartsClub va apartine. The BrokenHeartsClub sunteti voi. The BrokenHeartsClub va este dedicat voua. Din pacate.
marți, 14 octombrie 2008
luni, 8 septembrie 2008
Moartea unei sperante si visul ascuns ca nu traiesti cifra 7
Nu stiu cati dintre voi ati citit romanul lui Rebreanu, "Adam si Eva". Eu am facut asta de multe ori, de prea multe ori as putea spune.
De fiecare data descopar altceva in aceasta carte.
"Adam si Eva" mi-a oferit si inca imi mai ofera raspunsuri la multe intrebari de genul:
De ce exista persoane pe lume a caror privire imi ofera timp de o secunda o calatorie intergalactica si multe senzatii ?
De ce visez tot mai des Taj Mahalul, de ce am tapet cu ruinele din Ostia sau de ce simt ca stiu un milion de lucruri despre Sydney, desi nu am citit mare lucru despre acel oras ?!
Si de ce vreau sa am un copil care sa poarte numele Silvia.
Daca ati citit romanul lui Rebreanu atunci veti intelege despre ce vorbesc, altfel exista riscul sa par ridicol si chiar nebun.
Ceea ce in schimb nu-ti explica si nu-ti ofera cartea este un raspuns la intrebarea : Ce cifra traiesc ??
Oridecate ori am o deziluzie in viata, profesionala sau personala, imi soptesc usor o cifra ... o aleg la intamplare ... de obicei e 4 ... asa simt eu ca sunt la a patra incercare ... si ar mai fi trei.
Dar uneori, cum este si ziua de astazi, simt ca cifra este mai mare, ca este 7 si ma simt ca atare. Greu, singur, neinteles si mai ales neimplinit.
Dar imi mai ofera ceva acest 7: Imi ofera obligatia de a-mi aduce aminte de primele 6 vieti ... 3 le stiu ... mai am de cautat 3. Si totusi uneori zambesc.
Pentru ca in final nu-mi ramane decat visul ascuns ca nu traiesc cifra 7.
De fiecare data descopar altceva in aceasta carte.
"Adam si Eva" mi-a oferit si inca imi mai ofera raspunsuri la multe intrebari de genul:
De ce exista persoane pe lume a caror privire imi ofera timp de o secunda o calatorie intergalactica si multe senzatii ?
De ce visez tot mai des Taj Mahalul, de ce am tapet cu ruinele din Ostia sau de ce simt ca stiu un milion de lucruri despre Sydney, desi nu am citit mare lucru despre acel oras ?!
Si de ce vreau sa am un copil care sa poarte numele Silvia.
Daca ati citit romanul lui Rebreanu atunci veti intelege despre ce vorbesc, altfel exista riscul sa par ridicol si chiar nebun.
Ceea ce in schimb nu-ti explica si nu-ti ofera cartea este un raspuns la intrebarea : Ce cifra traiesc ??
Oridecate ori am o deziluzie in viata, profesionala sau personala, imi soptesc usor o cifra ... o aleg la intamplare ... de obicei e 4 ... asa simt eu ca sunt la a patra incercare ... si ar mai fi trei.
Dar uneori, cum este si ziua de astazi, simt ca cifra este mai mare, ca este 7 si ma simt ca atare. Greu, singur, neinteles si mai ales neimplinit.
Dar imi mai ofera ceva acest 7: Imi ofera obligatia de a-mi aduce aminte de primele 6 vieti ... 3 le stiu ... mai am de cautat 3. Si totusi uneori zambesc.
Pentru ca in final nu-mi ramane decat visul ascuns ca nu traiesc cifra 7.
luni, 1 septembrie 2008
Despre cum este sa pierzi din viata ta pe cineva drag
Are legatura cu iubirea. Si spun asta probabil pentru ca doare al naibii de tare. Atat de mult incat uneori nu ma lasa sa dorm.
Este una din acele situatii din viata in care te simti ca om inutil, incapabil de a schimba ceva desi ai vrea sa faci asta. Zilele trecute am realizat ca una dintre persoanele foarte dragi mie si una dintre putinele fata de care am sentimente, a disparut din viata mea total. Fara contacte telefonice, fara discutii pe messenger, fara intalniri programate sau nu. Unica amintire pe care o am legata de existenta acestei persoane sunt cateva poze, cativa prieteni comuni si un "munte" de senzatii ce ma incearca atunci cand ma gandesc la ea.
"Disparitia" este cu atat mai dureroasa cu cat am prevazut-o involuntar acum ceva timp. E ca si cum as fi stiut si nu am facut nimic sa previn asta. Acum ma simt fara nici un fel de mod de actiune pentru a o readuce inapoi in viata mea. E ca si cum n-ar exista ...
Nu e vinovat nimeni in mod direct de aceasta "disparitie" .... Nici ea, nici eu ....
Adevarul este ca nici unul dintre noi nu a facut nimic pentru a regasi drumul prieteniei noastre.
Acum inteleg asta .... Daca citesti acest blog, vreau sa-ti spun public ca desi ma simt un pic incapabil, inca nu ai scapat de mine.
Este una din acele situatii din viata in care te simti ca om inutil, incapabil de a schimba ceva desi ai vrea sa faci asta. Zilele trecute am realizat ca una dintre persoanele foarte dragi mie si una dintre putinele fata de care am sentimente, a disparut din viata mea total. Fara contacte telefonice, fara discutii pe messenger, fara intalniri programate sau nu. Unica amintire pe care o am legata de existenta acestei persoane sunt cateva poze, cativa prieteni comuni si un "munte" de senzatii ce ma incearca atunci cand ma gandesc la ea.
"Disparitia" este cu atat mai dureroasa cu cat am prevazut-o involuntar acum ceva timp. E ca si cum as fi stiut si nu am facut nimic sa previn asta. Acum ma simt fara nici un fel de mod de actiune pentru a o readuce inapoi in viata mea. E ca si cum n-ar exista ...
Nu e vinovat nimeni in mod direct de aceasta "disparitie" .... Nici ea, nici eu ....
Adevarul este ca nici unul dintre noi nu a facut nimic pentru a regasi drumul prieteniei noastre.
Acum inteleg asta .... Daca citesti acest blog, vreau sa-ti spun public ca desi ma simt un pic incapabil, inca nu ai scapat de mine.
vineri, 8 august 2008
Skopje sau orasul orei 23:00
Am ajuns in Macedonia cu "doar" 3 ore intarziere si in loc sa prind seara internationala la BEST, am prins doar o plimbare prin parc si o bauta in aer liber. Am fost surprins sa aflu ca in Macedonia bautul in locurile publice este permis si am fost si mai surprins sa descopar ca peste 75% din persoanele ce consumau alcool noaptea prin parcuri erau minori. Nu fa faceti griji, era si politia prin zona ... ii pazea sa nu pateasca ceva saracutzii. Skopje este un oras ce nu arata grozav insa are un aer interesant, cateva zone pietonale frumoase, o cetate frumoasa in mijlocul orasului si un munte cu o cruce imensa in varf, ceva de genul Tampa ce ar avea crucea de pe Caraiman in varf. Ce mi-a placut este faptul ca orasul pare aerisit, nu te sufoca nici macar pe strazile inguste, are o infrastructura buna, drumuri asfaltate si o atmosfera amabila.
Ce nu mi-a placut este ca pe alocuri este foarte murdar, mai ales parcurile unde dimineatza este ca dupa razboi, transportul in comun care este cu 20 de ani in urma noastra, insa este oricum un lucru ce nu te deranjeaza atat de tare din moment ce taxiurile sunt de 3 ori mai ieftine ca la noi si evident ca le preferi ca transport.
Si daca am tot vorbit de preturi, sa mentionez si ca macedonenii sunt fericitii posesori la pret redus al unui mix gastronomic ce te capteaza indiferent de gust. Putin balcanism, putin orientalism, putin modernism si gata kebabul, pleskavita, burek-ul, hamburgerul [ nu e ca la noi ] si multe alte bunataturi. Toate bune, toate ieftine.
Alta supriza culturala ... la ora 23:00 toate terasele si restaurantele din oras se inchid si oamenii se muta intr-o miscare ordonata cate parcuri sau catre cele 2-3 discoteci ... dintre care una in aer liber era cu adevarat grozava.
Voi reveni cu detalii despre Skopje ... acum ne mutam spre sud, spre granita cu Albania
Ce nu mi-a placut este ca pe alocuri este foarte murdar, mai ales parcurile unde dimineatza este ca dupa razboi, transportul in comun care este cu 20 de ani in urma noastra, insa este oricum un lucru ce nu te deranjeaza atat de tare din moment ce taxiurile sunt de 3 ori mai ieftine ca la noi si evident ca le preferi ca transport.
Si daca am tot vorbit de preturi, sa mentionez si ca macedonenii sunt fericitii posesori la pret redus al unui mix gastronomic ce te capteaza indiferent de gust. Putin balcanism, putin orientalism, putin modernism si gata kebabul, pleskavita, burek-ul, hamburgerul [ nu e ca la noi ] si multe alte bunataturi. Toate bune, toate ieftine.
Alta supriza culturala ... la ora 23:00 toate terasele si restaurantele din oras se inchid si oamenii se muta intr-o miscare ordonata cate parcuri sau catre cele 2-3 discoteci ... dintre care una in aer liber era cu adevarat grozava.
Voi reveni cu detalii despre Skopje ... acum ne mutam spre sud, spre granita cu Albania
joi, 10 iulie 2008
In tara Jelenei Tomasevici
Jurnal de calatorie
Serbja - Country "Under construction"
Drumul spre Skopje a trecut prin Belgrad si am avut astfel ocazia sa revad Serbja dupa mai mult de 10 ani. Prima impresie a fost ca Serbja este o tzara in constructie, numarul de case la rosu fiind cam de o treime din totalul celor vazute prin geamul vagonului de tren. Mi se pare extrem de mare si-ti creaza impresia ca sarbii au dorinta de a construi case si locuinte dar inca nu au si potenta financiara de ale termina.
Contactul cu Dunarea la Belgrad a fost unul spectaculos. Ma gandeam ca asta este diferenta dintre cele 2 capitale de tzari vecine - Bucuresti si Belgrad - pe la ei trece Dunarea, iar pe la noi trece Dambovita. Oricum vazand posibilitatile de exploatare ale unui astfel de avantaj, precum si faleza Dunarii din Belgrad, incep sa inteleg de ce Ceausescu a vrut sa construiasca un canal Dunare-Bucuresti.
Nu am avut sansa de a sta foarte mult in Belgrad [ doar 3 ore ] insa orasul nu mi-a placut mai deloc. Mi s-a parut un pic necivilizat, trafic haotic [ mai haotic decat in Bucuresti, ca si cum asta ar fi posibil ] si singura placere a fost una culinara, bucurandu-ma de o Pleskavita autentica, asta dupa ce mi-am cam riscat viata traversand strada cu o gramada de bagaje, la fel cum fac toti ceilalti belgradeni. Se pare ca nu au treceri de pietoni in capitala asta. Cel putin nu in zona garii.
Drumul Belgrad - Skopje a fost mai lejer decat Bucuresti - Belgrad si asta poate si din cauza faptului ca ma apropiam de destinatie si simteam o bucurie deosebita din aceasta cauza, ina aceelasi drum a fost infernal de lung. Trenul oprea in fiecare halta si din el cobora o persoana sau urca o alta persoana. In final m-am consolat cu ideea ca e un tren personal si nici intarzierea de 2 ore nu m-a mai deprimat deloc. De altfel nici nu mai avea de ce sa ma deprime, eram departe de Brasov si de problemele de acolo si macar asta era un motiv de bucurie.
Granita cu Macedonia am trecut-o fara probleme si intr-o clipita eram in Skopje.
Serbja - Country "Under construction"
Drumul spre Skopje a trecut prin Belgrad si am avut astfel ocazia sa revad Serbja dupa mai mult de 10 ani. Prima impresie a fost ca Serbja este o tzara in constructie, numarul de case la rosu fiind cam de o treime din totalul celor vazute prin geamul vagonului de tren. Mi se pare extrem de mare si-ti creaza impresia ca sarbii au dorinta de a construi case si locuinte dar inca nu au si potenta financiara de ale termina.
Contactul cu Dunarea la Belgrad a fost unul spectaculos. Ma gandeam ca asta este diferenta dintre cele 2 capitale de tzari vecine - Bucuresti si Belgrad - pe la ei trece Dunarea, iar pe la noi trece Dambovita. Oricum vazand posibilitatile de exploatare ale unui astfel de avantaj, precum si faleza Dunarii din Belgrad, incep sa inteleg de ce Ceausescu a vrut sa construiasca un canal Dunare-Bucuresti.
Nu am avut sansa de a sta foarte mult in Belgrad [ doar 3 ore ] insa orasul nu mi-a placut mai deloc. Mi s-a parut un pic necivilizat, trafic haotic [ mai haotic decat in Bucuresti, ca si cum asta ar fi posibil ] si singura placere a fost una culinara, bucurandu-ma de o Pleskavita autentica, asta dupa ce mi-am cam riscat viata traversand strada cu o gramada de bagaje, la fel cum fac toti ceilalti belgradeni. Se pare ca nu au treceri de pietoni in capitala asta. Cel putin nu in zona garii.
Drumul Belgrad - Skopje a fost mai lejer decat Bucuresti - Belgrad si asta poate si din cauza faptului ca ma apropiam de destinatie si simteam o bucurie deosebita din aceasta cauza, ina aceelasi drum a fost infernal de lung. Trenul oprea in fiecare halta si din el cobora o persoana sau urca o alta persoana. In final m-am consolat cu ideea ca e un tren personal si nici intarzierea de 2 ore nu m-a mai deprimat deloc. De altfel nici nu mai avea de ce sa ma deprime, eram departe de Brasov si de problemele de acolo si macar asta era un motiv de bucurie.
Granita cu Macedonia am trecut-o fara probleme si intr-o clipita eram in Skopje.
joi, 19 iunie 2008
Ultimele cuvinte ale lui Caius Fuscus
Încerc de 2-3 ani să-l omor pe Caius Fuscus. M-am gândit la 1000 de posibilităţi până acum şi am încercat deja de câteva ori. Nimic nu m-a mulţumit. Aşa că am hotărât să renunţ să mai încerc deocamdata şi asta până în momentul în care soluţia crimei îmi va veni natural.
Şi acum haideţi să vă explic cine este Caius Fuscus. Cavaler roman ecvestru, înstărit, cunoscut, apreciat lider al partidei cavalerilor din Ostia, principalul oraş port al Romei antice. Caius Fuscus este găsit mort în cabinetul său şi toate dovezile duc către o crimă. Suspecţi găsim cu nemiluita, le fel şi motive, la fel şi oportunităţi ... însă până în final nu ne dăm seama cine este vinovatul şi de ce.
În cazul în care nu v-aţi prins încă, este vorba de o piesa de teatru la care lucrez de 2-3 ani şi care încă nu mă mulţumeşte pe deplin în forma actuală. Nu reuşesc să-i dau personajului Caius Fuscus moartea pe care o merită, o moarte demnă de personajul extraordinar de complex construit. Nu reuşesc să-i dau strălucire Silviei, principalul personaj feminin, aura la care visez şi astfel piesa este încărcată de personaje negative, personaje lipsite de pozitivitate şi am alunecat prea tare către sumbru.
Am hotărât după muuuultă considerare să mă opresc acum din procesul creaţiei şi să aştept un moment de inspiraţie care să mă lase să-i ofer "Ultimele cuvinte ale lui Caius Fuscus".
Şi acum haideţi să vă explic cine este Caius Fuscus. Cavaler roman ecvestru, înstărit, cunoscut, apreciat lider al partidei cavalerilor din Ostia, principalul oraş port al Romei antice. Caius Fuscus este găsit mort în cabinetul său şi toate dovezile duc către o crimă. Suspecţi găsim cu nemiluita, le fel şi motive, la fel şi oportunităţi ... însă până în final nu ne dăm seama cine este vinovatul şi de ce.
În cazul în care nu v-aţi prins încă, este vorba de o piesa de teatru la care lucrez de 2-3 ani şi care încă nu mă mulţumeşte pe deplin în forma actuală. Nu reuşesc să-i dau personajului Caius Fuscus moartea pe care o merită, o moarte demnă de personajul extraordinar de complex construit. Nu reuşesc să-i dau strălucire Silviei, principalul personaj feminin, aura la care visez şi astfel piesa este încărcată de personaje negative, personaje lipsite de pozitivitate şi am alunecat prea tare către sumbru.
Am hotărât după muuuultă considerare să mă opresc acum din procesul creaţiei şi să aştept un moment de inspiraţie care să mă lase să-i ofer "Ultimele cuvinte ale lui Caius Fuscus".
marți, 17 iunie 2008
O bătaie a inimii în plus, o pauză lungă de respiraţie şi un zâmbet
Uneori toate lucrurile din jurul nostru se opresc. Sau ele îşi continuă mişcarea, dar noi reuşim pentru un moment să le captăm esenţa statică. Pentru o secundă suntem doar noi şi o lume împietrită. Şi ne simţim bătăile inimii aşa cum nu am mai făcut-o niciodată, puternice, gata să ne spargă pieptul. Şi facem o pauză lungaaaaaaa de respiraţie, ca şi cum nu mai avem ce sau de ce respira. Nu fotbalul ne produce senzaţia asta, nu o ratare sau un gol marcat de ai noştrii sau de ceilalţi ... ci esenţa statică a existenţei noastre. Suntem doar noi şi o lume împietrită doar pentru un moment. Totul se opreşte ... brusc gălăgioşii de lângă noi au amuţit, din televizor nu se mai aude nimic, tribunele nu mai vuiesc ... pentru un moment iţi auzi inima lovind cu putere şi simţi că nu mai poţi sau nu mai vrei să respiri. Şi cu toate acestea un zâmbet apare pe chipul tău. În alte 1000 de situaţii o astfel de reacţie a corpului te poate trimite la spital, dar nu şi acum ... Acum controlăm totul ... Acum simţim că trăim ... ne uităm la 11 oameni îmbracaţi în culori ce ne sunt atât de familiare, atât de dragi şi zâmbim chiar daca ei parcă fac orice pentru a ne omorî de inimă ...
Unii nu înţeleg ce este fotbalul şi poate câteodată nu înţeleg nici eu ... dar ceea ce ştiu este că uneori lucrurile pe care nu le mai înţelegi îţi pun chiar şi pentru o secundă în mişcare universul static.
Hai Româniaaaaaaaa !!!
Unii nu înţeleg ce este fotbalul şi poate câteodată nu înţeleg nici eu ... dar ceea ce ştiu este că uneori lucrurile pe care nu le mai înţelegi îţi pun chiar şi pentru o secundă în mişcare universul static.
Hai Româniaaaaaaaa !!!
marți, 27 mai 2008
1 iunie 2008 si 10 minute din viata noastra
Zilele trecute am purtat o discutie cu un amic si acesta imi spunea cat de sictirit este de viata politica romaneasca si concluzia lui era una ferma: "Nu merg sa votez pe 1 iunie"
De altfel amicul meu este un baiat inteligent si destul de bine ancorat in realitate si am realizat ca sunt multi altii ca el de aceea m-am hotarat sa scriu urmatoarele randuri.
Stiu ca majoritatea oamenilor din Romania au o parere foarte proasta despre politica, sunt dezamagiti, sictiriti, demotivati sa se implice.
Stiu ca politicienii sunt vazuti ca niste hoti, grupuri de interese si prea putin ca administratori ai bunurilor noastre comune, asa cum ar fi normal sa fie.
Insa trebuie sa mergeti sa votati, dragi prieteni, indiferent cat de scarbiti ati fi. Si nu voi veni cu argumente de genul : "au murit unii in decembrie'89 ca sa putem vota noi", insa va voi aduce un alt argument.
Daca cititi acest blog acum inseamna ca aveti un anumit nivel intelectual si stiti ca in campaniile electorale din Romania se dau mici, gratare, tzuiculitze si alte pomeni electorale ...
Vreau sa va ganditi ca daca un om inteligent [ indiferent de gradul lui de scarba politica ] nu voteaza, votul unui individ "prost" va valora dublu.[ prost = neinformat, incult politic si usor de cumparat cu pomeni electorale ]. Vreti sa se intample asta ? Si daca da, credeti ca alesii in urma unui astfel de vot vor fi de calitate ?
Putem schimba asta doar mergand la vot. Inca o data si inca o data si inca o data.
Nu conteaza din punctul meu de vedere cu cine veti vota. Eu sunt liberal si va respect decizia si alegerea. Pe 1 iunie 2008, duminica, alocati-va 10 minute din viata si mergeti sa votati ... pentru ca votul nostru chiar conteaza chiar daca uneori nu simtim cu adevarat asta.
De altfel amicul meu este un baiat inteligent si destul de bine ancorat in realitate si am realizat ca sunt multi altii ca el de aceea m-am hotarat sa scriu urmatoarele randuri.
Stiu ca majoritatea oamenilor din Romania au o parere foarte proasta despre politica, sunt dezamagiti, sictiriti, demotivati sa se implice.
Stiu ca politicienii sunt vazuti ca niste hoti, grupuri de interese si prea putin ca administratori ai bunurilor noastre comune, asa cum ar fi normal sa fie.
Insa trebuie sa mergeti sa votati, dragi prieteni, indiferent cat de scarbiti ati fi. Si nu voi veni cu argumente de genul : "au murit unii in decembrie'89 ca sa putem vota noi", insa va voi aduce un alt argument.
Daca cititi acest blog acum inseamna ca aveti un anumit nivel intelectual si stiti ca in campaniile electorale din Romania se dau mici, gratare, tzuiculitze si alte pomeni electorale ...
Vreau sa va ganditi ca daca un om inteligent [ indiferent de gradul lui de scarba politica ] nu voteaza, votul unui individ "prost" va valora dublu.[ prost = neinformat, incult politic si usor de cumparat cu pomeni electorale ]. Vreti sa se intample asta ? Si daca da, credeti ca alesii in urma unui astfel de vot vor fi de calitate ?
Putem schimba asta doar mergand la vot. Inca o data si inca o data si inca o data.
Nu conteaza din punctul meu de vedere cu cine veti vota. Eu sunt liberal si va respect decizia si alegerea. Pe 1 iunie 2008, duminica, alocati-va 10 minute din viata si mergeti sa votati ... pentru ca votul nostru chiar conteaza chiar daca uneori nu simtim cu adevarat asta.
duminică, 25 mai 2008
Eurovision 2008 - Castigatorul de drept si castigatorul sufletesc.
Urmaresc cu placere deosebita Eurovisionul de ani de zile si ca de fiecare data raman cu ceva placut dupa fiecare editie.
Anul acesta castigatorii au fost din Rusia si spun castigatorii pentru ca, desi interpretul a fost Dima Bilan, cei ce l-au ajutat enorm sa castige au fost Edvin Marton si Evgheny Plushenko.
Oricum Rusia a castigat pe merit asa cum au anticipat si expertii si casele de pariuri.
Insa castigatorii sufletesti din punctul meu de vedere au fost Serbja care au venit cu o melodie fantastica, inspirata din folclorul lor si cantata divin de Jelena Tomasevic.
Am atasat link-ul celor 2 videoclipuri pentru cei ce nu au avut ocazia sa le asculte sau sa le vada.
http://www.youtube.com/watch?v=2y1iZsRs34w&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=bU93TMliNzU&feature=related
Enjoy !!
Anul acesta castigatorii au fost din Rusia si spun castigatorii pentru ca, desi interpretul a fost Dima Bilan, cei ce l-au ajutat enorm sa castige au fost Edvin Marton si Evgheny Plushenko.
Oricum Rusia a castigat pe merit asa cum au anticipat si expertii si casele de pariuri.
Insa castigatorii sufletesti din punctul meu de vedere au fost Serbja care au venit cu o melodie fantastica, inspirata din folclorul lor si cantata divin de Jelena Tomasevic.
Am atasat link-ul celor 2 videoclipuri pentru cei ce nu au avut ocazia sa le asculte sau sa le vada.
http://www.youtube.com/watch?v=2y1iZsRs34w&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=bU93TMliNzU&feature=related
Enjoy !!
miercuri, 21 mai 2008
Despre politica mesianica
Sincer sa fiu ... am rabdat multe in aceasta campanie electorala: de la discursuri cretine, la scandaluri de afisaj electoral, de la concerte cu Nicolae Guta, la amenintari stradale " te fac eu cand te prind" [ bine ca n-a zis te "fuck" eu cand te prind ... caci atunci m-as fi temut un pic ].
Dar singura chestie care ma scoate cu adevarat din sarite sunt afisele si sloganele mesianice. Unul din aceste afise mi-a atras atentia in judetul Prahova, acolo unde eu am bunicii, judet pe care il cunosc destul de bine.
Afisul cu pricina apartine PD [ imi pare rau, nu le pot spune si L, ca sunt orice oamenii din PD, dar liberali nu-s ] si prezenta sloganul "Salvati Prahova".
Ok ... am digerat putin ... si pentru ca sunt mare admirator al marketingului electoral ... am mai digerat putin.
Concluzia e simpla ... oamenii astia ori sunt disperati dupa voturi, ori au un stuff de campanie idiot in Prahova.
"Salvati Prahova" de le ce ? Prahova este judetul cu cea mai mare populatie din tzara si va rog sa ma credeti ca nu sta deloc rau din multe puncte de vedere. Pozitionare geografica, drumuri judetene, investitii inclusiv in mediul rural ... singura problema care o vad mai ales in Ploiesti este legata de calitatea aerului si a apei potabile, dar acestea sunt influentate tocmai de industria petrolului si a gazelor naturale care au facut din Prahova judetul ce este in prezent. Este un cerc vicios.
De la ce anume trebuie salvati prahovenii ?? Cine ii ataca ?? Cine le face rau ?? De ce ??
Acum serios vorbind .... sa-i "salvam" de la ce ... ??
M-am saturat pana peste cap de aceste sloganuri dramatice, de parca sfarsitul lumii e dupa colt si noi pentru a scapa avem o singura solutie ... sa votam cu PD-ul.
Uite, eu chiar am de gand sa NU votez cu PD-ul si sunt curios daca sfarsitul lumii apare brusc de dupa colt pe 2 iunie.
Daca apare ... atunci va spun de pe acum ca va iubesc pe toti si-mi va fi dor de voi.
Dar daca nu va fi sfarsitul lumii ??
Dar singura chestie care ma scoate cu adevarat din sarite sunt afisele si sloganele mesianice. Unul din aceste afise mi-a atras atentia in judetul Prahova, acolo unde eu am bunicii, judet pe care il cunosc destul de bine.
Afisul cu pricina apartine PD [ imi pare rau, nu le pot spune si L, ca sunt orice oamenii din PD, dar liberali nu-s ] si prezenta sloganul "Salvati Prahova".
Ok ... am digerat putin ... si pentru ca sunt mare admirator al marketingului electoral ... am mai digerat putin.
Concluzia e simpla ... oamenii astia ori sunt disperati dupa voturi, ori au un stuff de campanie idiot in Prahova.
"Salvati Prahova" de le ce ? Prahova este judetul cu cea mai mare populatie din tzara si va rog sa ma credeti ca nu sta deloc rau din multe puncte de vedere. Pozitionare geografica, drumuri judetene, investitii inclusiv in mediul rural ... singura problema care o vad mai ales in Ploiesti este legata de calitatea aerului si a apei potabile, dar acestea sunt influentate tocmai de industria petrolului si a gazelor naturale care au facut din Prahova judetul ce este in prezent. Este un cerc vicios.
De la ce anume trebuie salvati prahovenii ?? Cine ii ataca ?? Cine le face rau ?? De ce ??
Acum serios vorbind .... sa-i "salvam" de la ce ... ??
M-am saturat pana peste cap de aceste sloganuri dramatice, de parca sfarsitul lumii e dupa colt si noi pentru a scapa avem o singura solutie ... sa votam cu PD-ul.
Uite, eu chiar am de gand sa NU votez cu PD-ul si sunt curios daca sfarsitul lumii apare brusc de dupa colt pe 2 iunie.
Daca apare ... atunci va spun de pe acum ca va iubesc pe toti si-mi va fi dor de voi.
Dar daca nu va fi sfarsitul lumii ??
miercuri, 26 martie 2008
Imprevizibilul Traian Basescu devine previzibil
Am votat cu Traian Băsescu. Ba nu, fraza asta este "politically incorect". Am muncit ca Traian Băsescu să iasă preşedinte. Am lipit afişe cu Traian Băsescu, am împărţit chibrite cu Traian Băsescu, am trimis mesaje de pe telefonul meu de gen "Congo", mi-am convins familia şi prietenii să voteze cu Traian Băsescu.
Am stat să analizez de ce am făcut asta ... şi am ajuns la concluzia că aş fi făcut aproape orice să nu mai aud de PSD şi Adrian Năstase.
Ca să pun capăt unei posibile speculaţii: Nu regret nimic. A fost decizia anului 2004.
Acum însa privesc retroactiv activitatea dl. Preşedinte Traian Băsescu şi cred că nu este figura politică de care Romania avea nevoie în anul integrarii în UE.
Nu o să insist pe celebrele "ţigancă împuţită", "găozar", "faţă de papion", "păsărică", "oligarhi şi moguli", "cei 322" .... le ştiţi cu toţii.
Am surprins însa o nouă faţă a lui Traian Băsescu: cea de imprevizibil ce devine previzibil tocmai pentru că este constant imprevizibil.
Presa şi publicul larg nu a mai trecut cu vederea gafele micuţei şi la propriu şi la gândire Elena Băsescu. Fiica preşedintelui a fost tratată aşa cum a vrut, ca un om politic, şi când a vazut că nu-i place ... hop .... sare tăticul s-o apere ....
Şi cum face Traian Băsescu asta ?? Foarte simplu ... Aplică metoda patentată - "Să dăm vina pe presă şi pe campania de denigrare la adresa preşedintelui şi a familiei sale" .... Interesant ....
Dacă făcea asta acum 3 ani ... eram cu toţii surprinşi în offside şi am fi spus ... "Da, domnule, Băsescu are dreptate !! Ce au aştia cu fiică-sa ? Să le fie ruşine !! Să-i lase fata în pace !!"
Astăzi însa ... şocul nici măcar nu mai există ... Am asistat la atâtea ieşiri nepotrivite cu funcţia prezidenţială ale lui Traian Băsescu încât el a devenit previzibil tocmai prin aceste ieşiri imprevizibile.
Stilul manipulant al preşedintelui începe să nu mai prindă la oameni. Este ca şi cum ai vedea aceelaşi numar de magie de mai multe ori. Prima oara te minunezi de cum face ce face, a doua oară incepi să verifici, a treia oară nu mai eşti păcălit de spectacolul care ascunde actul "magic" în sine ... până când ajungi să vezi esenţa ... că nu e nimic altceva decât o păcăleală ieftină ascunsă sub un spectacol menit să-ţi distragă atenţia de la esenţial.
Asa este şi stilul lui Traian Băsescu. Un act ieftin, o păcăleală, ascunsă de un stil manipulant şi autovictimizant. Şi mă văd nevoit să mă repet, am muncit enorm ca omul ăsta să ajungă preşedinte. Cu toate astea, eu m-am cam lamurit cine este Traian Băsescu şi cât poate ca preşedinte.
Voi ce părere aveţi ??
Am stat să analizez de ce am făcut asta ... şi am ajuns la concluzia că aş fi făcut aproape orice să nu mai aud de PSD şi Adrian Năstase.
Ca să pun capăt unei posibile speculaţii: Nu regret nimic. A fost decizia anului 2004.
Acum însa privesc retroactiv activitatea dl. Preşedinte Traian Băsescu şi cred că nu este figura politică de care Romania avea nevoie în anul integrarii în UE.
Nu o să insist pe celebrele "ţigancă împuţită", "găozar", "faţă de papion", "păsărică", "oligarhi şi moguli", "cei 322" .... le ştiţi cu toţii.
Am surprins însa o nouă faţă a lui Traian Băsescu: cea de imprevizibil ce devine previzibil tocmai pentru că este constant imprevizibil.
Presa şi publicul larg nu a mai trecut cu vederea gafele micuţei şi la propriu şi la gândire Elena Băsescu. Fiica preşedintelui a fost tratată aşa cum a vrut, ca un om politic, şi când a vazut că nu-i place ... hop .... sare tăticul s-o apere ....
Şi cum face Traian Băsescu asta ?? Foarte simplu ... Aplică metoda patentată - "Să dăm vina pe presă şi pe campania de denigrare la adresa preşedintelui şi a familiei sale" .... Interesant ....
Dacă făcea asta acum 3 ani ... eram cu toţii surprinşi în offside şi am fi spus ... "Da, domnule, Băsescu are dreptate !! Ce au aştia cu fiică-sa ? Să le fie ruşine !! Să-i lase fata în pace !!"
Astăzi însa ... şocul nici măcar nu mai există ... Am asistat la atâtea ieşiri nepotrivite cu funcţia prezidenţială ale lui Traian Băsescu încât el a devenit previzibil tocmai prin aceste ieşiri imprevizibile.
Stilul manipulant al preşedintelui începe să nu mai prindă la oameni. Este ca şi cum ai vedea aceelaşi numar de magie de mai multe ori. Prima oara te minunezi de cum face ce face, a doua oară incepi să verifici, a treia oară nu mai eşti păcălit de spectacolul care ascunde actul "magic" în sine ... până când ajungi să vezi esenţa ... că nu e nimic altceva decât o păcăleală ieftină ascunsă sub un spectacol menit să-ţi distragă atenţia de la esenţial.
Asa este şi stilul lui Traian Băsescu. Un act ieftin, o păcăleală, ascunsă de un stil manipulant şi autovictimizant. Şi mă văd nevoit să mă repet, am muncit enorm ca omul ăsta să ajungă preşedinte. Cu toate astea, eu m-am cam lamurit cine este Traian Băsescu şi cât poate ca preşedinte.
Voi ce părere aveţi ??
miercuri, 19 martie 2008
Dragoste de voluntariat
Aseara am mers o fuga pana la Centrul Cultural Reduta din Brasov pentru a fi alaturi de fostii mei colegi de ONG studentesc de la BEST.Era prima zi a unui festival de scurt metraje numit BEST Film Festival si am dorit sa fiu si eu alaturi de organizatori pentru a-i sustine moral si
nu numai. Am ajuns insa chiar la incheierea proiectiilor din cauza unei alte sedinte, de data aceasta politica. Totusi, cele 20 de minute petrecute la Reduta mi-au reamintit de vremurile cand faceam voluntariat dezinteresat si cateva din valorile extraordinare pe care acest voluntariat m-a facut sa le castig. Intoxicat de stirile criminale de la ora 5 de la PROTv, de "succesurile" Elenei Basescu, de tot felul de magi ce apar la televizor, uitam ca langa noi sunt oameni care-si sacrifica din timpul lor liber, din energia lor, din viata lor personala, pentru a creea evenimente de voluntariat de care altii beneficiaza. Astfel de oameni sunt cei de la BEST: studenti dedicati unei cauze nobile, pe care 75% din politicienii de orice varsta nu o mai pot intelege.
Si politica este pana la urma un gest voluntar, in sensul in care nu te obliga nimeni [ in mod normal ] sa te inscrii intr-un partid si sa activezi
politic fortat. In mod normal in politica intri pentru ca vrei. Ce vrei ??? Asta deja e o alta poveste .... Motivatia individuala difera de la om la om
... Unii vor putere, influenta, altii vor o slujba, altii vor bani, altii vor niste prieteni ... si unii, putini, vor o cariera politica in adevaratul sens al
cuvantului.Ultimii sunt cei mai importanti pe termen lung, sunt cei ce intra intr-un partid si in universul politicii pentru a face cariera, pentru a fi acolo la bine si la greu. Sunt in schimb si cei ce sufera cel mai tare, pentru ca apartenenta doctrinara si sufleteasca fata de un partid iti exacerbeaza toata trairile indiferent ca e vorba de satisfactii sau din contra, de insatisfactii.
Am alaturat intentionat in aceasta postare pe blog doua categorii care, desi par diferite, fac parte din aceelasi filon al voluntariatului: filonul
pozitiv al celor ce construiesc lucruri din pasiune si placere. Eu am fost membru BEST, voi fi pentru eternitate sufleteste membru BEST, iar acum am sarit in barca liberalismului [ doctrina in care cred ca
tanar ], in barca celor ce vor sa-si construiasca prin munca o cariera politica. Am gasit in PNL o nisa perfecta pentru cei ca mine, cu experienta ONG-ului in spate, hotariti, determinati si cu scopuri bine definite pe termen scurt, mediu si lung. Personal, ii astept pe toti cei hotarati din mediul ONGist sa treaca la urmatorul nivel alaturi de mine si ii asigur ca vor avea satisfactii deosebite.
In final, as dori sa mentionez ca tot ieri la Reduta, imediat dupa festivalul de film, au intrat pe scena si cativa liceeni, ce se pregateau de un
concurs de dans intre licee. Alta activitate de voluntariat ce ma face sa regret ca astfel de actinui nu-s mediatizate, in timp ce fufele ca Elena
Basescu apar pe prima pagina si cand trag un vant. Daca avea alt nume era doar o proasta, asa este o proasta prezidentiala ridicata la rang de
vedeta. Sa ne traiasca !! La mai mare !! Multe 'succesuri' Elena !!
nu numai. Am ajuns insa chiar la incheierea proiectiilor din cauza unei alte sedinte, de data aceasta politica. Totusi, cele 20 de minute petrecute la Reduta mi-au reamintit de vremurile cand faceam voluntariat dezinteresat si cateva din valorile extraordinare pe care acest voluntariat m-a facut sa le castig. Intoxicat de stirile criminale de la ora 5 de la PROTv, de "succesurile" Elenei Basescu, de tot felul de magi ce apar la televizor, uitam ca langa noi sunt oameni care-si sacrifica din timpul lor liber, din energia lor, din viata lor personala, pentru a creea evenimente de voluntariat de care altii beneficiaza. Astfel de oameni sunt cei de la BEST: studenti dedicati unei cauze nobile, pe care 75% din politicienii de orice varsta nu o mai pot intelege.
Si politica este pana la urma un gest voluntar, in sensul in care nu te obliga nimeni [ in mod normal ] sa te inscrii intr-un partid si sa activezi
politic fortat. In mod normal in politica intri pentru ca vrei. Ce vrei ??? Asta deja e o alta poveste .... Motivatia individuala difera de la om la om
... Unii vor putere, influenta, altii vor o slujba, altii vor bani, altii vor niste prieteni ... si unii, putini, vor o cariera politica in adevaratul sens al
cuvantului.Ultimii sunt cei mai importanti pe termen lung, sunt cei ce intra intr-un partid si in universul politicii pentru a face cariera, pentru a fi acolo la bine si la greu. Sunt in schimb si cei ce sufera cel mai tare, pentru ca apartenenta doctrinara si sufleteasca fata de un partid iti exacerbeaza toata trairile indiferent ca e vorba de satisfactii sau din contra, de insatisfactii.
Am alaturat intentionat in aceasta postare pe blog doua categorii care, desi par diferite, fac parte din aceelasi filon al voluntariatului: filonul
pozitiv al celor ce construiesc lucruri din pasiune si placere. Eu am fost membru BEST, voi fi pentru eternitate sufleteste membru BEST, iar acum am sarit in barca liberalismului [ doctrina in care cred ca
tanar ], in barca celor ce vor sa-si construiasca prin munca o cariera politica. Am gasit in PNL o nisa perfecta pentru cei ca mine, cu experienta ONG-ului in spate, hotariti, determinati si cu scopuri bine definite pe termen scurt, mediu si lung. Personal, ii astept pe toti cei hotarati din mediul ONGist sa treaca la urmatorul nivel alaturi de mine si ii asigur ca vor avea satisfactii deosebite.
In final, as dori sa mentionez ca tot ieri la Reduta, imediat dupa festivalul de film, au intrat pe scena si cativa liceeni, ce se pregateau de un
concurs de dans intre licee. Alta activitate de voluntariat ce ma face sa regret ca astfel de actinui nu-s mediatizate, in timp ce fufele ca Elena
Basescu apar pe prima pagina si cand trag un vant. Daca avea alt nume era doar o proasta, asa este o proasta prezidentiala ridicata la rang de
vedeta. Sa ne traiasca !! La mai mare !! Multe 'succesuri' Elena !!
vineri, 14 martie 2008
Let's start
Dragi prieteni, vreau în primul rând să vă salut.
Intrarea mea în lumea bloggerilor nu este un eveniment ce trebuie neapărat celebrat cu şampanie.
Este însa modul meu de a mă alătura unui grup de oameni activi şi co-interesaţi de tot ceea ce este frumos, util şi interesant, dar şi un grup de oameni ce aleg să-şi împărtăşească o parte din gânduri şi sentimente prin intermediul bloggosferei.
Voi posta o dată pe săptămână, câte 2 articole, unul dedicat politicii şi domeniilor adiacente şi unul dedicat iubirii.
Vă aştept cu drag şi cu păreri mai mult sau mai puţin critice pe acest blog
Ciprian Sterpu
Intrarea mea în lumea bloggerilor nu este un eveniment ce trebuie neapărat celebrat cu şampanie.
Este însa modul meu de a mă alătura unui grup de oameni activi şi co-interesaţi de tot ceea ce este frumos, util şi interesant, dar şi un grup de oameni ce aleg să-şi împărtăşească o parte din gânduri şi sentimente prin intermediul bloggosferei.
Voi posta o dată pe săptămână, câte 2 articole, unul dedicat politicii şi domeniilor adiacente şi unul dedicat iubirii.
Vă aştept cu drag şi cu păreri mai mult sau mai puţin critice pe acest blog
Ciprian Sterpu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)